Coafa rotatorilor este un grup de patru mușchi de la nivelul umărului cu rol important atât în mobilitate, cât și in stabilitatea umărului prin centrarea capului humeral la nivelul cavității glenoidiene. Cei patru mușchi care alcătuiesc coafa rotatorie sunt mușchiul supraspinos, infraspinos, subscapular și rotund mic.
Există mai multe cauze care conduc la ruptura coafei rotatorilor, cel mai des tendonul supraspinos sau subscapular. Cauzele pot fi considerate acute traumatice sau cronice prin degenerescența fibrelor.
Clasificare ruptura coafa rotatorilor
Din punctul de vedere al clasificării acestor rupturi de coafa rotatorie, de asemenea de-a lungul timpului au fost propuse multiple clasificări ale rupturilor de coafă rotatorie, care să fie cât mai cuprinzătoare, să fie relevante din punctul de vedere al tratamentului astfel încât încadrarea leziunii într-un anume grad să poată orienta tratamentul.
O clasificare simplă dar cuprinzătoare ia în calcul localizare anatomică și extensia rupturii coafei rotatorii. Astfel, după menționarea tendonului sau tendoanelor afectate, rupturile pot fi grupate în rupturi parțiale de coafă rotatorie sau rupturi complete, cuprinzând toată grosimea.
Ruptura parțială și ruptura completă a coafei rotatorilor
Rupturile parțiale pot fi la rândul lor rupturi la nivelul superior la tendonului sau a părții bursale a acestuia. Rupturile de la nivelul feței inferioare se numesc rupturi parțiale articulare, a părții tendonului care privește spre articulație. A treia posibilitate este o ruptura interstițială, aflată în grosimea tendonului.
Rupturile complete prezintă configurații specifice, importante de știut înaintea intervenției chirurgicale pentru a forma un plan adecvat de reconstrucție. În cazul rupturilor vechi și masive, marginile rupte ale tendoanelor se pot retracta, infiltra cu țesut adipos, făcând reconstrucția mult mai laborioasă, necesitând tehnici speciale, uneori chiar ajungând să fie ireparabilă.
Cauzele rupturii coafei rotatorilor
Cauzele rupturii coafei rotatorilor pot fi împărțite în două categorii principale: traumatice și degenerative.
- Rupturile traumatice sunt cauzate de o accidentare, cum ar fi o cădere, o lovitură sau o întindere bruscă a articulației umărului. Acest tip de ruptură este cel mai frecvent întâlnit la persoanele active.
- Rupturile degenerative apar treptat, pe măsură ce mușchii și tendoanele se uzează, odată cu înaintarea în vârstă sau in cazul microtraumatismelor repetate, cum ar fi la lucratorii manuali sau la sportivii de performanță. Acest tip de ruptură este cel mai frecvent întâlnit la persoanele de peste 40 de ani.
- Coafa rotatorie se mai poate rupe traumatic acut atunci când sunt prezente leziuni preexistente, chiar în urma unei accidentări de mică intensitate – ruptură acuta a coafei rotatorilor pe fond degenerativ tendinopatic cronic.
Factori de risc pentru ruptura coafei rotatorilor
Factorii de risc pentru ruptura coafei rotatorilor includ:
- Vârsta înaintată
- Activitatea fizică intensă, sportul de performanță
- Traumatismele anterioare la nivelul umărului sau al centurii scapulare
- Disbalans muscular la nivelul omoplatilor, umarului si al coloanei cervicale
- O poziție/postură nenaturală a umărului
- Tulburări metabolice sau hormonale: diabet, dislipidemii, disbalans hormonal ovarian, tiroidite, etc.
- Dietă: fumat, alcoolism, tulburări de nutriție
Simptomele rupturii coafei rotatorilor
Simptomele rupturii coafei rotatorilor includ:
- Durere în umăr, care poate fi severă și poate radia în braț
- Slăbiciune la ridicarea sau rotirea brațului
- Limitarea mișcării umărului, cel mai des dureroasa
- Cracmente sau trosnete la mișcarea umărului, dureri nocturne
Diagnosticul rupturii coafei rotatorilor
Diagnosticul rupturii coafei rotatorilor se face de obicei prin examinarea fizică a pacientului. Medicul va verifica dacă există durere, slăbiciune sau limitarea mișcării umărului.
Ulterior, medicul solicită radiografii, tomografie computerizată sau imagistică prin rezonanță magnetică (RMN) pentru a confirma diagnosticul și pentru a evalua severitatea leziunii.
Tratamentul rupturii coafei rotatorilor
Tratamentul rupturii coafei rotatorilor depinde de severitatea leziunii și impactul acesteia asupra calității vieții. În cele mai multe cazuri, rupturile degenerative ale coafei rotatorilor pot fi tratate conservator, prin kinetoterapie ajutată de fizioterapie.
Terapia fizică va ajuta la reducerea durerii și a inflamației și va ajuta la refacerea forței și a mobilității umărului implicând musculatura sănătoasă cu tendoanele intacte din vecinătatea tendonului rupt. La indicația chirurgului ortoped specializat în chirurgia umărului, protocolul de recuperare trebuie implementat de către medicul specialist în recuperare medicală împreună cu kinetoterapeuți licențiați. Succesul tratamentului conservator depinde de colaborarea pacient-medic ortoped-medic de recuperare-kinetoterapeut.
În cazul rupturilor severe, sau atunci când tratamentul conservator nu aduce beneficii, poate fi necesară intervenția chirurgicală pentru a repara leziunea. Indicația trebuie să fie precisă, conform ghidurilor și recomandărilor societăților savante de chirurgia umărului. Intervenția chirurgicală este minim invazivă, artroscopică. Folosind tehnici minim invazive artroscopice, chirurgul specializat în chirurgia umărului va reatașa bontul tendonului rupt înapoi pe osul brațului.
Reabilitarea după ruptura coafei rotatorilor
Reabilitarea după ruptura coafei rotatorilor este esențială pentru a recupera funcția umărului. Programul de reabilitare va fi stabilit de către chirurg și va fi implementat de către medicul specialist în recuperare care supraveghează kinetoterapeuții cu care pacientul lucrează efectiv.
În funcție de specificul intervenției chirurgicale, chirurgul de umăr va indica o perioada de câteva săptămâni de imobilizare a brațului operat într-o orteză. În această perioadă sunt permise kinetoterapia pasiv asistată, fizioterapia, crioterapia, masajul medical și reeducarea posturală și a omoplaților, umărul fiind menajat.
După această scurtă perioadă de purtat orteza, pacientul va începe kinetoterapia activă și își va relua treptat activitățile cotidiene, va reveni la muncă și va putea chiar relua pregătirea sportivă pentru reîntoarcerea la practicarea sportului favorit.
Prevenirea rupturii coafei rotatorilor
Nu există un mod sigur de a preveni ruptura coafei rotatorilor, dar există câteva lucruri pe care le puteți face pentru a reduce riscul:
- Încălziți-vă înainte de a efectua activități fizice care implică mișcări repetitive ale umărului.
- Utilizați tehnici corecte atunci când efectuați activități fizice.
- Mențineți o postură corectă, naturală a umerilor și a omoplaților în viața de zi cu zi.
- Faceți sport săptămânal, pentru a vă menține în formă bună.
